România ar putea beneficia de finanțări europene importante pentru modernizarea infrastructurii energetice, dezvoltarea industriei, apărare și digitalizare, printr-un mecanism în valoare totală de 264,35 miliarde de euro. Raportul privind Regulamentul Fondului European pentru Competitivitate a fost aprobat de Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) a Parlamentului European, a anunțat europarlamentarul Dan Nica, coordonator al comisiei.
Potrivit acestuia, noul fond deschide oportunități de finanțare pentru șase domenii strategice: energie, industrie, materii prime critice, apărare, digitalizare și agricultură.
În domeniul energiei sunt prevăzute 13 miliarde de euro, la nivelul Uniunii Europene, sub formă de granturi pentru infrastructura energetică, precum și cel puțin 15 miliarde de euro prin programul InvestEU, pentru investiții în energie și industrie. Dan Nica susține că printre proiectele eligibile se numără modernizarea rețelelor de transport și distribuție a electricității, instalațiile de stocare, termoficarea, energia nucleară și producția de hidrogen.
Pentru industrie sunt alocate, la nivel european, opt miliarde de euro pentru decarbonizare și alte patru miliarde de euro pentru producția de tehnologii curate. Finanțările ar putea susține modernizarea oțelăriilor, combinatelor chimice și fabricilor auto.
Un alt domeniu vizat este cel al materiilor prime critice, pentru care sunt prevăzute zece miliarde de euro. Fondurile vor fi gestionate prin intermediul unui Centru European pentru Materii Prime Critice, iar regulamentul include și constituirea unor stocuri strategice, în coordonare cu statele membre.
Un capitol important îl reprezintă industria de apărare și cercetarea în domeniu, pentru care sunt prevăzute 67 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene. Finanțarea poate acoperi până la 50% din costurile unor noi linii de producție.
Dan Nica afirmă că a introdus, în calitate de co-raportor, un criteriu privind securitatea aprovizionării pentru statele expuse amenințărilor militare, categorie în care intră și România, aflată la granița cu Ucraina.
În ceea ce privește digitalizarea, fondul prevede 50 de miliarde de euro, dintre care 37 de miliarde sub formă de granturi și minimum 13 miliarde prin InvestEU. Printre priorități se numără securitatea cibernetică, inteligența artificială, semiconductorii și cablurile submarine.
Europarlamentarul a evidențiat și includerea în regulament a Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică, cu sediul la București, despre care spune că poate transforma capitala României într-un pol pentru proiectele europene din acest domeniu.
Agricultura beneficiază de o secțiune distinctă, cu o alocare de opt miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene. Sunt vizate investițiile în irigații, depozitare, procesare, îngrășăminte și agricultură de precizie, printr-un instrument destinat inclusiv consolidării securității alimentare.