Creștinii ortodocși sărbătoresc pe 24 iunie Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre puținele sărbători din calendarul creștin dedicate nașterii unui sfânt și una dintre cele mai importante zile marcate cu cruce roșie.
Considerat Înaintemergătorul Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul este cel care a pregătit venirea lui Iisus Hristos, chemând oamenii la pocăință și botezându-i în apele Iordanului.
Pentru credincioși, ziua are o semnificație aparte și este marcată prin participarea la slujbele religioase, rugăciuni și acte de milostenie, dar și prin respectarea unor tradiții populare care s-au păstrat până astăzi în numeroase zone ale țării.
În numeroase localități, mai ales în mediul rural, oamenii împart de pomană colaci, fructe, apă sau alte alimente simple. Obiceiul este considerat o formă de cinstire a memoriei celor adormiți, dar și un gest de solidaritate față de cei din jur. Deși nu reprezintă o obligație religioasă, tradiția continuă să fie respectată în multe comunități din țară.
În anumite zone, în special în Moldova și Maramureș, oamenii merg în ziua de 24 iunie la izvoare, fântâni sau ape curgătoare, unde aprind lumânări și aduc flori. Potrivit tradiției populare, aceste gesturi sunt însoțite de rugăciuni pentru sănătatea familiei, liniște sufletească și protecția gospodăriei.
Sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul coincide cu Sânzienele, motiv pentru care numeroase credințe populare sunt legate de această zi. Una dintre tradițiile vechi spune că fructele de sezon nu ar trebui consumate înainte de a fi împărțite de pomană pentru sufletele celor adormiți. Abia după acest gest oamenii se pot bucura de roadele noului an.
De asemenea, fiind o zi de mare sărbătoare, mulți credincioși aleg să evite activitățile gospodărești și muncile agricole. Spălatul rufelor, cusutul, lucrul la câmp sau alte treburi casnice sunt considerate nepotrivite în această zi. În credința populară există și superstiția potrivit căreia florile nu trebuie rupte din grădină de Sânziene. În imaginarul tradițional, acestea sunt asociate cu ființe mitice protectoare ale naturii, iar încălcarea acestei rânduieli ar putea aduce ghinion sau probleme în gospodărie.
Noaptea dintre 23 și 24 iunie ocupă un loc aparte în folclorul românesc, fiind asociată cu iubirea, fertilitatea și norocul.
Printre cele mai cunoscute obiceiuri se numără împletirea coronițelor din flori de sânziene de către fetele nemăritate. Acestea sunt aruncate pe acoperișul casei, iar dacă rămân agățate, tradiția spune că este semn de căsătorie apropiată sau de întâlnirea ursitului.