Ortodocşii sărbătoresc în fiecare an, în prima vineri după Paşti, Izvorul Tămăduirii, un praznic închinat Maicii Domnului. Credincioşii vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică, ce poate fi băută tot timpul anului, nu ca apa de la Botobează, care are un ritiual de folosire mai restrictiv. Există şi o serie de obiceiuri pe care românii le respectă cu sfinţenie. Astăzi este total interzis să se spele rufe. Se spune că dacă munceşti în această zi vei avea ghinion tot anul. Gospodinele nu calcă rufe şi nu croiesc îmbrăcăminte, pentru că acestea nu vor fi de folos şi nu vor fi terminate niciodată. Există şi alte  obiceiuri pe care le ţin cu ocazia acestei sărbători. În bisericile din întreaga ţară preoţii săvârşesc slujba de sfinţire a aghesmei mici. Se spune că această agheasmă are puteri tămăduitoare. Cu ea se stropeşte apoi fiecare încăpere a locuinţei, cu exceptia băii. Oamenii se spală cu roua şi beau agheasma, pentru a se feri de boli sau chiar pentru a se vindeca. La sate, se aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Tot cu apă sfinţită se stropesc grădinile şi livezile pentru a proteja recoltele de efectele grindinei. Sărbătoarea îşi trage denumirea de la o minune săvârşită de Maica Domnului prin apa unui izvor cu putere tămăduitoare, descoperit, prin mijlocirea Fecioarei Maria, de Leon I (457 - 474), cu puţin timp înainte de a ajunge împărat.