Începând din 1 martie 2021, toate persoanele impozabile a căror cifră de afaceri în anul precedent, precum și în anul în curs, nu a depășit plafonul de 4.500.000 lei pot opta pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, informează Ministerul Finanțelor. Această opțiune poate fi exercitată oricând în cursul anului.

„Nu a fost posibilă aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu 1 ianuarie 2021 în noile condiții, întrucât în Codul fiscal există încă o serie de referiri la vechiul plafon de 2.250.000 lei, precum şi obligația de notificare pentru aplicarea sistemului în termenul de 25 ianuarie a fiecărui an. Pentru respectarea intenției de reglementare care a stat la baza Legii 296/2020, a fost necesară modificarea și a altor prevederi din Codul fiscal, modificări care s-au realizat prin OUG nr. 13/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii contabilității nr. 82/1991”, au transmis reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Reprezentanții ministerului susțin că, tot prin OUG 13/2021 s-a instituit o regulă specială care a permis continuarea aplicării sistemului de către persoanele impozabile care ar fi trebuit să fie radiate începând cu data de 1 martie 2021 din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, în condițiile în care acestea ar fi devenit eligibile pentru aplicarea sistemului, potrivit noilor reguli, începând cu aceeași dată.

Doi urşi şi-au făcut apariţia, ziua în amiaza mare, în staţiunea Azuga, unul dintre ei începând să rupă scânduri din gardul unei curţi.

În imaginile postate de un localnic pe Facebook se vede cum unul dintre animale rămâne în apropierea pădurii, în timp ce al doilea se duce lângă gardul unei gospodării şi începe să rupă scândurile, fără a fi deranjat de faptul că se aude un câine care latră. Se vede cum timp de câteva zeci de secunde ursul încearcă să intre în curte.

Martorii întâmplării au început să ambaleze motorul unui autoturism, iar în cele din urmă animalul s-a îndepărtat.

Ministrul Mediului Barna Tanczos afirma miercuri că devin din ce în ce mai frecvente contactele dintre om şi urs şi că trebuie găsite soluţii.

“Soluţiile trebuie găsite şi trebuie adaptate la situaţia reală. Nu s-a gândit nimeni în momentul în care s-au construit pârtiile din Predeal, din Poiană, din foarte multe zone, nu s-a gândit nimeni că se va întâlni cu ursul care hiberna iarna. Uite că nu mai hibernează, uite că apare şi pe pârtie. Până acum aveam probleme doar cu fermierii, doar în grădini. Am primit din judeţul Harghita... iarăşi urs în gospodărie. Zi de zi. Deci lucrurile se agravează şi contactul om cu urs devine atât de frecvent încât trebuie să găsim soluţii”, a explicat ministrul Mediului.

Parlamentul European a inițiat recent un proiect de directivă prin care angajatorii vor fi obligați să respecte un nou drept al salariaților, acela de a fi inaccesibili în afara programului de lucru, informează avocatnet.ro.

Concret, salariații nu vor fi obligați să răspundă la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mail-uri legate de muncă înainte sau după program.

„Directiva se aplică tuturor sectoarelor, atât publice, cât și private, și tuturor lucrătorilor, indiferent de statutul și de modalitățile lor de lucru”, scrie în proiectul de act normativ. Măsura ar urma să se aplice în toate statele membre ale Uniunii Europene și este gândită în contextul în care criza epidemiologică a dus la creșterea numărului de salariați care lucrează de la distanță.

Proiectul va fi definitivat în curând de Comisia Europeană. După ce directiva va fi oficializată, ea va fi transpusă de fiecare stat membru în legislația sa națională.

2020 a fost unul dintre cei mai slabi ani din ultimul deceniu pentru piața de birouri din București din perspectiva cererii, reflectând incertitudinile generate de efectele pandemiei de Covid-19 asupra planurilor chiriașilor.

Cererea totală de spații de birouri a scăzut cu 40% în 2020 față de anul precedent, până la 214.000 de metri pătrați, arată raportul anual publicat de Colliers pentru 2020. Conform acestora, cererea totală a scăzut cu aproximativ 40% față de 2019, până la 214.000 de metri pătrați, cel mai jos nivel din 2012, iar cererea nouă a fost de aproximativ 70.000 de metri pătrați. Efectele „anului pandemic” continuă să fie resimțite în sectorul de birouri din București și în 2021, cu o recuperare care va dura probabil câțiva ani.

„În afara Bucureștiului, cererea din cele patru mari subpiețe de birouri - Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov - a scăzut cu aproximativ 19% în 2020, la 60.000 de metri pătrați, deși mai mult de jumătate din această suprafață a venit dintr-un singur contract de închiriere, o reînnoire de peste 30.000 de metri pătrați în Iași.

Consultanții Colliers continuă să vadă motive de optimism pe termen lung pentru aceste piețe, care dețin un stoc cumulat de birouri moderne de aproape 900.000 de metri pătrați, adică mai puțin de o treime a ofertei din București, în contextul unui ritm similar de crearea de locuri de muncă în domenii care necesită existența unui birou, cu perspectivă de accelerare în viitor”, se arată în comunicatul remis de Colliers.

Aceștia susțin că cererea mai mică de închirieri pe piața în ansamblu poate fi explicată prin faptul că acele companii care nu au fost în stadii avansate ale negocierilor sau nu au fost presate de nevoi imediate, precum expirarea contractului, au pus în așteptare toate deciziile majore legate de imobiliare până când obțin mai multă claritate.

La începutul lui 2021, nu s-a schimbat nimic din acest punct de vedere, companiile având în continuare o strategie de tipul „wait and see”, așteptând să vadă cum vor decurge lucrurile, în special în ceea ce privește evoluția vaccinărilor, ceea ce ar determina și momentul în care un număr mai mare de angajați se vor întoarce la birou. Contextul actual este totuși un bun moment pentru companii să-și transforme birourile și să le adapteze la viitorul mod de lucru, apreciază consultanții Colliers.

În contextul campaniei ”Vinerea Verde”, inițiată de Guvern prin Ministerul Mediului, Pădurilor și Apelor, primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc, a propus ca, din aprilie, transportul public din oraș să fie gratuit în fiecare vineri.

„Am propus să implementăm la Cluj-Napoca, începând chiar din aprilie, câte o zi cu transport public gratuit în fiecare săptămână - vinerea. Vom analiza împreună cu CTP Cluj-Napoca implicațiile financiare și parcurge procedurile legale pentru elaborarea unei Hotărâri de Consiliu Local în acest sens, de la elaborare proiect la consultare publică etc.”, a anunțat Boc pe pagina lui de Facebook.

„Obiectivul stabilit pentru 2030 este ca toată flota de transport în comun din oraș să fie electrică, nepoluantă, contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efecte de seră din municipiu și zona metropolitană. De asemenea, în cadrul fiecărui proiect de infrastructură sunt instalate stații de încărcare pentru mașinile electrice sau pentru biciclete și trotinete electrice”, a mai precizat primarul din Cluj-Napoca.

Ministrul Muncii Raluca Turcan a anunțat joi, în cadrul unei conferințe de presă, că aproximativ 35.000 de angajați din sistemul public beneficiază în prezent și de pensie. Ministrul a lansat joi în dezbatere proiectul de lege pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare. Acesta va interzice cumului pensiei cu salariul în sistemul public.

„În momentul de faţă această măsură nu este privită ca o măsură de a face economie la bugetul de stat, ci o măsură care să încurajeze viaţa profesională activă. Avem o evaluare şi în momentul de faţă în România există peste 120.000 de persoane peste 65 de ani care au diferite forme de contracte. Aşadar sunt oameni în România peste 65 de ani care îşi doresc să muncească. Exist aceste solicitări. Noi dorim să flexibilizăm relaţia dintre angajaţii peste 65 de ani şi angajatori”, a spus Raluca Turcan.

Întrebată de jurnaliști câți bugetari bugetari au și pensii, și salarii, Raluca Turcan a spus că e vorba de aproximativ 35.000 de persoane. „Spun aproximativ pentru că sistemul de apărare şi cel de ordine publică au propriul sistem de contributivitate şi informaţiile nu sunt în totalitate cunoscute. În momentul în care această lege intră în vigoare vom vedea câte contracte de muncă se suspendă", a mai spus ministrul, precizând că această prevedere nu se va aplica și în mediul privat.

Avocatul Poporului a cerut ministrului Sănătății un punct de vedere referitor la necesitatea reglementării la nivel național a contenționării pacienților care sunt internați în alte secții decât cele de psihiatrie, informează Mediafax.

„Plecând de la informațiile din spațiul public privind situaţia de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu, și a solicitat ministrului Sănătății un punct de vedere referitor la necesitatea reglementării la nivel național a contenționării pacienților care sunt internați în alte secții decât cele de psihiatrie și la măsurile care urmează a fi luate pentru adoptarea unei proceduri care să prevadă criteriile în baza cărora se poate dispune contenționarea, durata maximă a acesteia, dispozitivele care pot fi utilizate, intervalul de timp la care trebuie să se verifice starea pacientului contenționat, conduita obligatorie a personalului medical etc”, se arată într-un comunicat al Avocatului Poporului.

Conform acestuia, în urma verificării prevederilor legale, s-a constatat că Ordinul ministrului sănătății nr. 488/2016 reglementează în detaliu contenționarea pacienților cu afecțiuni psihice, însă, în cazul pacienților care sunt internați în alte secții decât cele de psihiatrie, nu există o reglementare similară.

„În opinia noastră, având în vedere că procedura contenționării înseamnă o afectare serioasă a libertății de mișcare, aceasta ar trebui să fie tratată în mod unitar în toate unitățile spitalicești din țară”, au transmis reprezentanții Avocatului Poporului. Aceștia susțin că încă din anul 2015 problema contenționării pacienților a fost în atenția instituției Avocatul Poporului.

O fostă angajată de la Terapie Intensivă COVID, din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu a povestit, sub protecția anonimatului, că pacienți în stare gravă cu COVID-19 au fost legați de mâini și de picioare, ignorați de cadrele medicale, sedați, astfel că au murit sufocați. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ion Veștemean, a declarat, luni, că a fost înregistrat un dosar penal pentru omor în acest caz.

Guvernul în calcul ca măsura privind neplata impozitului specific de către domeniul HoReCa să fie prelungită până la vară și că se așteaptă o propunere de la Ministerul de Finanţe în acest sens, informează Agerpres.

„Impozitul specific nu a fost plătit şi nu se plăteşte până în martie anul acesta, începând cu starea de urgenţă şi până în martie anul acesta, şi pentru că sunt restricţii în continuare ne gândim să prelungim lucrul acesta, deci impozitul specific pentru acest sector nu a fost plătit. Autorităţilor locale, printr-o ordonanţă, li s-a dat voie să reducă chiria, la cerere, până la 50%. A existat IMM Invest şi v-am spus, între primele 3-4 domenii erau restaurante şi domeniul HORECA. Şomajul tehnic şi, după aceea, măsura de plată a 41,5% din salariu pentru cei care sunt tot din şomaj tehnic, tocmai aceasta a făcut un lucru foarte important, a menţinut locurile de muncă. Deci nu a fost niciun cost pentru antreprenori. Diferenţa faţă de criza din 2008, ce am învăţat atunci, a fost să nu lăsăm acest cost al şomajului tehnic pe antreprenori”, a afirmat premierul Florin Cîţu.

Acesta a adăugat că se poate face mai mult şi de aceea guvernul caută soluţii în continuare.

22,8% dintre pacienții cu boli cardiovasculare nu au fost deloc la medic anul trecut, iar 59% dintre aceștia nu au mers la doctor de teamă de a nu se infecta și pentru că nu au avut unde, spitalul fiind închis, reiese dintr-un chestionar online realizat de Coaliția Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

96,3% dintre pacienții cu boli cardiovasculare chestionați se confruntă cu 3 probleme majore: teama de a nu se infecta (52,5%), lipsa accesului la servicii medicale (25,2%) și dificultatea de a ajunge la spital (18,6%).

Conform răspunsurilor acestora, principalele aspecte care ar fi necesar să fie schimbate sunt următoarele: un acces mai bun la medic/spital - 71,79%, o mai bună cooperare cu medicul 14,10% și mai multe medicamente compensate – 12,82%.

Potrivit chestionarului COPAC, vârsta celor cu probleme cardiovasculare grave precum infarctul sau insuficiența cardiacă a scăzut: 25% dintre respondenți sunt persoane cu vârsta între 45-55 ani, persoane active. 47% dintre respondenți au hipertensiune arterială, 8,9% fibrilație atrială, 8,6% insuficiență cardiacă, 8,2% angină pectorală și 6,6% infarct miocardic.

„Pacienților le este teamă de COVID-19 și trăiesc un stres extrem din cauza stării de sănătate. Pentru ei trebuie găsite soluții imediate: o boală precum infarctul nu așteaptă să treacă pandemia. Mergeți la medic dacă simți durere în piept, dureri ale spatelui, stomacului, amețeală, respirație îngreunată pentru mai mult de 15 minute sunați-vă medicul de familie”, a declarat Radu Gănescu, președintele COPAC.

La chestionarul online efectuat de COPAC în luna februarie 2021 au răspuns 320 de pacienți cu boli cardiovasculare.