Vineri, la Brăila, președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, alături de președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, președintele CJ Ialomița, Marian Pavel, și administratorul public al județului Călărași, Bogdan Mihai, a semnat contractul privind realizarea studiului de fezabilitate pentru un drum de mare viteză care să conecteze județele din regiune cu Autostrada Soarelui, pe ruta Galați – Slobozia (Ialomița) – Drajna și Chiciu (Călărași) – Drajna.

 La acest eveniment au participat și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, precum și europarlamentarii Dan Nica și Mihai Tudose.

15 firme, cu tot cu subcontractori, inclusiv Oficiul Județean pentru Studii Pedologice și Agrochimice Galați, vor lucra la acest important și necesar studiu de fezabilitate.

Avem mare nevoie de acest drum de mare viteză, care va conecta județul nostru, prin intermediul Drumului Expres Galați-Brăila, și podul de peste Dunăre cu A2,  pentru a reduce substanțial timpul de deplasare pe drumul către București și pentru a crește siguranța în trafic”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Conform Master Planului de Transport al României,  lungimea estimată a drumului Transregio este de aproximativ 150 de km. Finanțarea pentru realizarea documentației va fi asigurată prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

Președintele PSD Marcel Ciolacu afirmă, de Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, că este important să luptăm împotriva populismului, xenofobiei, demagogiei şi antisemitismului.

Deputatul Andi Cristea a fost desemnat să gestioneze la nivel european, din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, dosarul Metaverse.

Decizia a fost luată, prin vot, joi, 26 ianuarie, în cadrul Comisiei pentru cultură, știință, educație și media a APCE, reunite la Strasbourg în cadrul primei sesiuni plenare din 2023. Candidatul român a obținut cele mai multe voturi în competiția cu alți doi candidati din Elveția și Danemarca.

În calitate de raportor al Adunării, deputatul Cristea urmează să examineze aspectele relevante cu privire la Metaverse, rolul pe care Consiliul Europei ar trebui să il aibă în revizuirea sistemelor și standardelor existente.

În urma adoptării unei rezoluții pe această temă, Consiliul Europei poate propune recomandări statelor membre cu privire la modul în care democrația, drepturile omului și statul de drept pot fi protejate și promovate cu referire la această nouă tehnologie revoluționară.

Județul Galați va avea în anul 2023 un buget record. Este vorba despre suma de peste un miliard de lei. Cele mai mari sume vor fi investite în infrastructura rutieră.

A fost aprobat bugetul general al judeţului Galaţi pentru anul în curs. Astfel, Consiliul Judeţean Galaţi va avea, în 2023, un buget de 1.021.923.400 de lei, cel mai mare buget din istoria instituției. Față de 2022, bugetul de anul acesta este mai mare cu 10%.

„Suntem primul județ din țară care aprobă bugetul pe anul acesta. Este un buget record, de peste un milliard de lei, din care aproape 750 de milioane de lei înseamnă investiții în județul Galați. Cu ajutorul fondurilor europene, am reușit, an de an, să creștem substanțial bugetul de dezvoltare al județului. De altfel, aproximativ 65% din bugetul de investiții, respectiv 483 de milioane de lei, înseamnă fonduri europene atrase de către Consiliul Județean Galați”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

În 2023, bugetul general al judeţului Galaţi este configurat astfel: 73% pentru dezvoltare şi 27% pentru funcţionare.

“Cele mai mari sume, adică peste 260 de milioane de lei, vor fi investite în infrastructura rutieră, unde vom demara ample lucrări de modernizare pe mai multe drumuri județene. Chiar în această primăvară vom începe lucrările de reabilitare completă a aproximativ 100 de kilometri de drum județean. Investiții majore avem și în domeniul protejării mediului, mai exact în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, precum și în sănătate. Bugete mari sunt și la capitolele cultură și asistență socială”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Pe lângă continuarea proiectelor aflate deja în implementare, anul acesta, în buget sunt prevăzute sume pentru demararea lucrărilor la noul spital de la Tecuci, realizarea studiului de fezabilitate în vederea construirii unui aeroport internațional la Galați, începerea lucrărilor de eficientizare energetică la Complexul Muzeal de Științele Naturii “Răsvan Angheluță”, Biblioteca “V.A. Urechia” și UMS Gănești, modernizarea drumurilor județene, precum și pentru reluarea lucrărilor la noul sediu al Muzeului de Artă Vizuală, proiect realizat deja în proporție de 50%.

În acest moment, Consiliul Județean Galați are depuse mai multe proiecte cu fonduri europene, aflate în diverse stadii de evaluare, care vor fi incluse în bugetul de anul acesta doar după semnarea contractelor de finanțare.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a semnat 280 de noi contracte de finanțare, depuse în cadrul celor două apeluri de proiecte pentru componenta C10-Fondul Local din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare totală de 565.605.148,28 de lei.

„Contractele, încheiate între autoritățile publice locale din 255 unități administrativ-teritoriale și Ministerul Dezvoltării, vizează reabilitarea termică și eficientizarea energetică a unor clădiri publice și asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, prin achiziționarea de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice și de mobilier urban inteligent, precum și prin dezvoltarea unor sisteme de monitorizare și siguranță a spațiului public al localităților și a unor sisteme de management local prin implementarea unor infrastructuri inteligente”, a anunțat Ministerul Dezvoltării, printr-un comunicat de presă.

Până în prezent, prin cele patru componente ale PNRR, coordonate de Ministerul Dezvoltării, au fost semnate 3.914 contracte de finanțare, în valoare totală de 22.936.582.677,25 de lei, a precizat ministrul.

Ministrul Marcel Boloș și președintele Companiei Naționale Poșta Română, Valentin Ștefan, au efectuat o vizită de lucru a Fabrica de Timbre, cu ocazia startului procesului de printare și împlicuire a cardurilor de energie acordate de Guvernul României persoanelor vulnerabile, pentru plata facturilor la energie.

Ajutorul pentru plata facturilor se acordă în două tranșe, a câte 700 lei fiecare. Prin intermediul acestor vouchere se vor putea achita facturile pentru electricitate, gaz, energie termică în sistem centralizat de termoficare, butelie, lemn de foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

„Odată cu tipărirea și împlicuirea cardurilor de energie care vor ajunge la beneficiari în cursul lunii viitoare, am început implementarea unei noi măsuri de sprijin finanțată din bani europeni, prin Programul Operațional Regional și prin Programul Operațional Capital Uman. De această măsură vor beneficia 2,8 milioane de locuințe din România, în contextul creșterii prețurilor pentru utilități și pentru toate produsele de consum, care afectează în primul rând pe cei mai vulnerabili dintre români. De la 20 februarie vor putea fi făcute plăți cu cardurile de energie. Alături de cardurile pentru alimente și mese calde pe care le-am oferit încă din vara anului trecut, voucherele pentru plata facturilor vor ajuta milioane de oameni aflați în situații dificile să aibă condiții decente de viață și mă refer în mod special la persoanele vârstnice, care constituie cea mai vulnerabilă categorie socială. Țin să mulțumesc Companiei Naționale Poșta Română, cu care avem deja o bună colaborare în derularea acestui tip de proiecte, dar și celorlalte instituții care sunt direct implicat, după cum știți, în stabilirea beneficiarilor măsurilor de sprijin finanțate din fonduri europene”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Beneficiarii eligibili vor primi cardul de energie în perioada 1-28 februarie 2023.

Plățile se vor putea efectua după următorul calendar: pentru tranșa I – valoare de 700 lei în perioada 20.02.2023 – 30.06.2023; pentru tranșa II – valoare de 700 lei în perioada septembrie 2023 – 31.12.2023.

Potențialii beneficiari vor fi înștiințați dacă s-au descoperit situații care îi fac neeligibili. În acest caz, ei pot suna la 0319966, numărul de call center-ul pentru care Poșta a mobilizat peste 50 de angajați, unde vor primi informații suplimentare și vor fi îndrumați, dacă situația poate fi corectată.

Bugetul măsurii pentru acordarea sprijinului necesar populației vulnerabile pentru compensarea prețului la energie cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, acordată prin intermediul cardurilor de energie a fost stabilit la suma de 4.000.000 mii lei și are ca sursă de finanțare fonduri externe nerambursabile prin bugetul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, potrivit regulilor de eligibilitate stabilite prin Programul Operațional Capital Uman precum și a Programului Operațional Regional pentru perioada de programare 2014-2020, în limita economiilor care sunt identificate la nivelul acestor programe și a sumelor care sunt considerate în risc de dezangajare în cadrul perioadei de programare 2014-2020.

 Pentru a veni în ajutorul beneficiarilor, MIPE răspunde celor mai frecvente întrebări adresate pe tema cardurilor de energie:

Cine beneficiază de acest ajutor?

• pensionarii cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum și pensionarii cu pensie de invaliditate, indiferent de vârstă și ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
• persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
• familiile beneficiare de alocație pentru susținerea familiei;
• familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la venit minim garantat.

Venitul net per coabitant, la nivelul unui loc de consum, nu trebuie sa depaseasca 2.000 lei.

Cum se stabilesc listele finale cu beneficiari?

Procedura de stabilire a listelor cuprinde următoarele etape:

• Se stabilește lista potențialilor beneficiari care se încadrează în categoriile stabilite în ordonanță;
• Se verifică veniturile acestora;
• Se verifică numărul de locuitori pentru fiecare punct de consum;
• Se verifică media venitului pentru fiecare loc de consum, pentru a vedea dacă se depășește pragul de 2.000 de lei.

Care este procedura de acordare?

Plățile din ajutorul pentru încălzire se fac prin servicii de mandat poștal prin una din următoarele modalități:

• Direct la poștaș de care aparține beneficiarul ajutorului de încălzire;
• Direct la oficiul poștal în raza căruia își are domiciliul beneficiarul;
• Prin servicii electronice de mandat poștal;

La fiecare plată se poate vizualiza soldul contului beneficiarului.

La 1 ianuarie 2024, toate cardurile își încetează valabilitatea, indiferent de sumele rămase neutilizate. Cardurile alocate ambelor tranșe se pot folosi până la 31 decembrie 2023 inclusiv. Sprijinul nu poate fi utilizat în afara termenului de valabilitate prevăzut.

Care sunt actele necesare pentru plată?

• Cardul de energie (primit prin Poșta Română);
• Actul de identitate al beneficiarului (sau document de împuternicire și actul de identitate al împuternicitului);
• Factura (curentă sau restantă) ori alt document justificativ (înștiințare de plată din partea furnizorului SAU certificat de validare a datoriei din partea asociației de proprietari/locatari, în cazul plății încălzirii în sistem centralizat de termoficare);
• Dacă beneficiarul are alt domiciliu decât cel scris pe cardul de energie: contractul de furnizare a energiei la domiciliul declarat + declarație pe proprie răspundere a beneficiarului, că utilizează ajutorul pentru domiciliul la care locuiește.

Ce este certificatul de validare a datoriei?

Este un document emis de asociația de proprietari/locatari, pentru a certifica datoria curentă sau restantă a beneficiarului de sprijin față de asociația de proprietari/locatari, rezultată din furnizarea de energie termică în sistem centralizat.

Asociațiile de proprietari/locatari vor încheia protocoale de colaborare cu Poșta Română pentru a comunica conturile bancare și orice alte date necesare pentru virarea sumelor aferente mandatelor poștale emise prin utilizarea cardurilor de energie.

Beneficiarii de carduri care sunt racordați la alimentarea cu energie termică în regim centralizat, trebuie să solicite eliberarea acestui card de către Asociația de proprietari unde este înscris.

După ce îl primesc, pentru a achita factura la energie termică, trebuie să îl prezinte poștașului/oficiantului poștal împreună cu cartea de identitate și cardul de energie.

Certificatele de validare a datoriilor se emit în două exemplare, din care un exemplar se păstrează la asociația de proprietari/locatari emitentă, iar cel de-al doilea exemplar se păstrează la Poșta Română.

Cum se efectuează plata?

La orice subunitate a Poștei Române SAU la poștașul care a sosit la domiciliul beneficiarului.

Se completează plata prin mandat poștal, către contul furnizorului de energie (ori al asociației de proprietari/locatari).

Se primește dovada plății, pe care este scrisă suma rămasă după efectuarea plății, valoarea plății/plăților efectuate și furnizorul/furnizorii către care s-a efectuat plata.

Pot retrage numerar de pe carduri?

Nu există această posibilitate. Scopul exclusiv pentru care pot fi acordate cardurile este pentru achitarea facturilor la energie.

Cardul nu poate fi vândut ori donat. Orice încercare de vânzare anulează cardul și atrage o amendă contravențională între 42.000-60.000 lei.

Plata altor produse/servicii decât cele pentru care este destinat cardul se pedepsește cu amendă contravențională între 4.500-6.000 lei.

Cum pot vizualiza soldul la ajutorul pentru încălzire?

Soldul se poate interoga în două modalități:

• Prin dovada serviciilor de mandat poștal care are înscris soldul după fiecare plată efectuată de beneficiarul ajutorului de sprijin;
• Prin accesarea paginii de internet a CN POȘTA ROMÂNĂ pentru afișarea electronică a acestui sold.

 Ce este declarația pe proprie răspundere și în ce situație se utilizează?

Este un document ce trebuie completat de potențialul beneficiar în situația în care nu se poate stabili câți oameni stau la același punct de consum.

Sunt situații în care beneficiarii nu au nomenclatorul stradal trecut în cartea de identitate (figurează mai mulți la aceeași adresă). În această situație, ei trebuie să completeze o declarație pe propria răspundere prin care spun câți locuiesc efectiv la punctul de consum.

Poșta distribuie declarațiile pentru toate acesti situații identificate la momentul întocmirii listelor cu beneficiari și să le preia în maxim 3 zile, pentru ca apoi să se recalculeze media veniturilor și să se actualizeze listele.

Noi descoperiri arheologice la cetatea dacică de la Piroboridava, din județul Galați, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Toate aceste descoperiri sunt studiate în acest moment de specialiștii de la Institutul de Arheologie Iași, care participă la aceste cercetări alături de experții de la Muzeul de Istorie Galați și Muzeul de Istorie Tecuci.

„În cadrul acestor diagnoze arheologice, s-au descoperit mai multe fragmente de ceramică din perioada dacică, precum și un vârf de săgeată din bronz și oase de animal decorate cu diverse simboluri”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, pe Facebook.

S-au făcut deja la fața locului mai multe săpături arheologice preliminare, astfel încât specialiștii să vadă unde poate fi amenajat muzeul de sit și care este stratigrafia zonei, pentru a putea spune ce fel de lucrări sunt necesare pentru restaurarea cetății dacice.

De asemenea, autoritățile au depus deja cererea de finanțare pentru a obține fonduri europene prin PNRR.

„Am depus deja cererea de finanțare pentru a obține fonduri europene prin PNRR, în cadrul cunoscutei axe Ruta Cetăților, pentru renovarea acestui sit arheologic de interes național, punerea lui în valoare și amenajarea unui muzeu subteran. Consiliul Județean studiază și alte variante de finanțare cu fonduri europene pentru restaurarea și punerea în valoare a cetății dacice de la Piroboridava”, a transmis Costel Fotea.

Opt școli din România vor beneficia de fonduri europene pentru digitalizare, în valoare de aproximativ 20 de mii de euro per unitate școlară, ca urmare a proiectului pilot inițiat de vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, eurodeputatul Victor Negrescu. Granturile obținute de unitățile de învățământ vor permite acestora să investească în infrastructura tehnologică și digitală, să desfășoare module de formare pentru profesori și elevi sau să ofere acces la conținut digital de calitate cursanților și sunt disponibile ca urmare a inițiativei europarlamentarului român.

“Prin acest proiect pilot am dorit să ajutăm direct școlile, elevii și profesorii, din zonele rurale, izolate sau cu deficiențe în materie de acces la tehnologie. Mă bucur că, iată, un număr important de școli din România, din comunități izolate, vor beneficia de aceste granturi ca urmare a inițiativei noastre și îmi propun să continuăm să obținem astfel de finanțări pentru educația din România.

Nu a fost simplu să obținem resursele financiare pentru acest proiect. A trebuit să conving Comisia Europeană, colegii mei din Parlamentul European și să mă asigur că structurile care implementează proiectul vor oferi finanțări și României.

Un efort care a dat roade, deoarece cred că fiecare copil din Uniunea Europeană merită să aibă acces la educație de calitate oriunde se află, acest lucru însemnând inclusiv acces la instrumente moderne de predare și învățare. Evoluțiile tehnologice pot genera decalaje greu de surmontat pentru cei care provin din medii defavorizate, iar școala trebuie să fie un mecanism de corectare a acestora și de creare de oportunități egale”, a declarat reprezentantul României în Parlamentul European, europarlamentarul Victor Negrescu.

Proiectul pilot are o valoare totală de 2,4 milioane de euro. Din aproximativ 300 de aplicații, în total, circa 100 instituții de învățământ din Uniunea Europeană vor folosi finanțarea propusă și obținută de europarlamentarul social-democrat, Victor Negrescu.